Ies pe prag,pun mîina la ochi că î-mi bate soarele rece de toamnă peste față,mă uit pe cărarea din vale,poate vine strămămuca cu strătătuca,nu vin...Î-mi pun cuşma în cap şi mă duc dar eu la ei,merg pe cărare,chiochia Galea greblează şi o dat foc la frunze,miroase a fum,am călcat pe o parte pe o nucă care era ascunsă sub o frunză şi mă doare piciorul,dar eu merg mai departe nerăbdătoare să ajung la ei,am ajuns,deschid poarta,din hogeagul bătrînului sarai iese un fum straşnic,lui Şaric i se zareşte numai nasu din cuşcă,ii frig şi lui, papucii cu steluțe îi rad de razatoare,că-s plini de glod,bat la fereastră,deschid uşa,las papucii pe clioanca în formă de pătrat de lîngă uşă,î-mi azvîrl cuşma şi scurta pe cuieru din colțul tindei,intru în casă,şi fuga la ei,strămămucăi îi sărut mîinele încrețîte care la moment aşează pîinea şi plăcintele în tavăli,iar strătătucăi îi sărut fruntea bătrînă care e transpirată de la papşoii pe care îi dejghioacă,pe cuptiori şădi Murca(Murca e un motănoi gras şi lenos,da nimi nu-l alungă de acasă că îi tare frumos) şi de lene nici ochii nu o deschis cînd am trîntit uşa,mă asez pe vatră să mă încălzesc oliacă şi mă uit la ei,sunt atît de fericită că au cîte 73 şi 76 de ani,dar lucrează şi fac totul cu plăcere.Doamne cît de tare î-mi doresc să ajungă şi ei la nunta mea,uitîndu-mă la ei fel de fel de gînduri de bine şi de mîndrie am.
E 7 dimineață,sună ceasul,trebuie să mă trezesc să-mi gătesc geanta pentru Chişinău,cîtă durere în suflet,ce gol mare,ce vis frumos...
P.s: Au fost şi aşa timpuri frumoase şi magice,doar că de doi ani încoace numai sînt...Aveți grijă de ei,călcați-le pragurile cît sunt încă printre noi,ei tare vă aşteaptă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu